marți, 10 februarie 2015

Livezi tot mai putine


Suprafaţa totală de plantaţii pomicole româneşti este de 143.000 de ha, din care active 70.00 de hectare, la jumătate faţă de 320.000 de hectare în 1990, susţin specialiştii români. Potrivit acestora, în prezent doar 7.000 de hectare au vârstă mai mică de 10 ani.
 Reuniţi într-o conferinţă tematică la Poiana Braşov, aceştia consideră că au o misiune istorică pentru perioada 2015-2020, aceea de a întregi zestrea patrimonială a pomiculturii româneşti cu ajutorul fondurilor europene puse la dispoziţia României pentru acest sector, în valoare de 320 de milioane de euro.
 „Avem o misiune istorică pentru perioada 2015-2020, aceea de a întregi zestrea patrimonială a pomiculturii româneşti, şi vom face tot ce este posibil ca prin subprogramul pentru pomicultură - care este de 320 de milioane de euro, partea de contribuţie a Uniunii Europene, să avem posibilitatea să realizăm o suprafaţă cât mai mare, astfel ca, în doi-trei ani, să intre pe rod, iar consumatorii din România să se poată bucura de produse româneşti de bună calitate. (...) Noul PNDR are o strategie foarte importantă în sensul că sprijină două acţiuni şi anume cea de asociere şi cea de integrare, prin care va creşte nivelul de sprijin, care ar putea ajunge până la 90% din costurile standard stabilite de Institutul de Cercetare de la Mărăcineni, iar tinerii cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de sprijin de peste 20%, a declarat, pentru Agerpres, Aurel Tănase, director general PRODCOM, prezent la conferinţa tematică "Pomicultura din perspectiva 2014-2020" care se desfăşoară la Poiana Braşov în perioada 9-10 februarie.
 Potrivit acestuia, faţă de 1990, producţia de mere este puţin peste 40.000 de tone anual şi nu există o corelare între livezi şi depozite. Tănase susţine că transporturile - atât cele care se fac cu tirurile, dar şi cele mici - ar trebui monitorizate, pentru că „nu toţi producătorii plătesc TVA şi îşi vând marfa pe unde vor”.
Măsuri agrotehnice cu rol în protecţia pomilor pe timp de iarnă
 Lucrările de tăiere din această perioadă au rol în deschiderea coroanei pentru a permite aerului şi soarelui să pătrundă şi să reducă perioada de umectare a frunzelor la pomii aflaţi în plină producţie. De asemenea, se fac tăieri pentru normarea încărcăturii de rod (în funcţie de specie, de vârsta pomului, de vigoare, de posibilităţile de fertilizare, de potenţialul sortimentului de soiuri) şi pentru asigurarea unui echilibru între partea vegetativă şi cea subterană a pomilor. La pomii tineri, de 1-2 ani, taierile vizează formarea scheletului (coroanei). Pomii mai bătrâni, cei aflaţi în declin, au nevoie de tăieri mai severe, de regenerare, corelate apoi cu o fertilizare adecvată şi cu irigare, dacă va fi nevoie.
 În funcţie de înălţimea dorită a pomilor, de forma şi destinaţia plantaţiei, puieţii plantaţi în toamnă se scurtează la 50-70 cm. La pomii firavi încă nu se renunţă la tutore.
 
Ramurile uscate, rupte, cele afectate de îngheţ sau rezultate din tăieri, cele debile sau slab dezvoltate, ramurile cu ulceraţii cauzate de păduchele lânos sau de patogenii de scoarţă, dar şi lăstarii afectaţi de făinare, de monilinia, de puricele melifer al mărului sau al părului (Psylla mali Psylla pyri), de focul bacterian, de arsura comună a mărului şi a părului (Pseudomonas syringae pv. syringae), toate se strâng şi se ard. Prezenţa acestor patogeni bacterieni în livadă impune şi dezinfecţia uneltelor folosite la tăieri (foarfeci, fierăstraie) cu soluţii de hipoclorit de sodiu în concentraţie de 10%.  (agroinfo.ro)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu