duminică, 14 septembrie 2014

14 septembrie - Inaltarea Sfintei Cruci


Cea mai veche si mai importanta dintre sarbatorile ortodoxe inchinate cinstirii Sfintei Cruci este Inaltarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie.
 In aceasta zi sarbatorim de fapt amintirea a doua evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci:
- Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in vazul poporului, de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335.
- Aducerea sau intoarcerea Sfintei Cruci de la persii pagani, la anul 629, pe timpul imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in Biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim, dupa ce patriarhul Zaharia a inaltat-o in vazul credinciosilor, la 14 septembrie 630.
 Dupa marturia unei cronici anonime, sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci ar fi luat fiinta in anul 335; in acel an, in ziua de 13 septembrie, a avut loc sfintirea celebrei bazilici construite de imparatul Constantin cel Mare deasupra mormantului Domnului (Martyrium), iar a doua zi, fiind adunati acolo cu acel prilej multi episcopi si credinciosi, episcopul Macarie al Ierusalimului a aratat, pentru prima data, de pe amvonul bisericii, sfantul lemn al Crucii Rastignirii, ca sa-l vada si sa-l venereze toti cei de fata. De atunci a ramas definitiv ziua de 14 septembrie ca sarbatoare a "inaltarii" sau "Aratarii" Sfintei Cruci. Cu timpul, sarbatoarea principala de la 13 septembrie, adica praznuirea sfintirii bisericii lui Constantin, care prilejuise inaltarea solemna a Sfintei Cruci, a ramas in umbra si, desi a fost celebrata prin slujba zilei, care figureaza inca in Mineiul ortodox pe septembrie (la ziua de 13), ea a ramas ca o simpla inainte-praznuire a sarbatorii Inaltarii Crucii, de a doua zi (14 septembrie), pe care a trecut accentul principal. La aceasta s-a adaugat si amintirea aflarii Sfintei Cruci, care se sarbatorea pna atunci la date diferite: la unii in Vinerea Patimilor, la altii in Lunea Pastilor.
 Cu toate ca pelerina apuseana Egeria afirma ca aflarea Crucii a avut loc in aceeasi zi in care s-a sfintit Biserica Sfantului Mormant, adica la 13 septembrie, se pare ca, la inceput, Aflarea Sfintei Cruci si Inaltarea Sfintei Cruci au fost sarbatori separate si serbate la date diferite, asa cum, de altfel, le gasim inca pana astazi la unele popoare crestine. Astfel, pe cand Inaltarea Sfintei Cruci se sarbatoreste pretutindeni (inclusiv la catolici) la 14 septembrie, Aflarea Sfintei Cruci e sarbatorita in Biserica apuseana la 3 mai: lnventio Sanctae Crucis, sarbatoare care asociaza cultul Crucii cu festivitatile pascale, fiind la origine aniversarea anuala a sfintirii Bazilicii Sfintei Cruci din Roma, zidite de Sfanta Elena in amintirea crucii salvatoare, care se aratase pe cer fiului ei. Aici, Sfanta Elena a adus apoi o parte din lemnul sfant al crucii descoperite de ea, care se pastreaza pana acum. La abisinieni si in Biserica din Alexandria, Aflarea Crucii se serbeaza la 4 mai, iar la copti si la arabi, la 6 martie. Ca o reminiscenta a vechii sarbatori a Aflarii Sfintei Cruci (de la 6 martie), trebuie privita in calendarul ortodox de azi duminica a treia din Paresimi, numita a Sfintei Cruci.
 Spre deosebire de alte praznice imparatesti,  Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de Patimile si moartea Mantuitorului.

 Fragmente din Sfanta Cruce sunt prezente in Biserica Sfantului Mormant de la Ierusalim, in Germania (Limburg an der Lahn), Belgia (Colegiul "Sf. Cruce" din Liege), Spania (Santo Toribio de Liebana), Franta (Saint Sernin de Toulouse; Capela "La Vraie-Croix" din Morbihan, Bretania; Anjou), la Biserica "Sfantul Vasile cel Mare" de pe Calea Victoriei, in manastirile Tiganesti si Caldarusani, la Manastirea "Panaghia Soumela" - Veria, Grecia si la Manastirea Xiropotamou (Muntele Athos).
(crestinortodox.ro)

Traditii
 Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte în ziua de 14 septembrie cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului. Credincioşii nu au voi să mănânce de dulce în această zi.
Pentru că e un moment de pocăinţă, în această zi mare se ţine de preferat post negru. Cel ce se roagă şi ţine post negru se vindecă de boli.
 Ziua Crucii este consideară dată ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep sa se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
 Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
 Busuiocul sfinţit
 de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
 Tot în această zi, în Bucovina , oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Ce s-a întâmplat cu crucea lui Iisus?
 Legenda spune că mama împăratului Constantin, Elena, a găsit crucea la Ierusalim şi a împărţit bucăţi din acel lemn sfânt liderilor religioşi din Ierusalim, Roma şi Constantinopol.
Multe biserici susţin că posedă relicve din aşa-zisa "cruce adevărată", însă autenticitatea acelor obiecte nu este recunoscută de mulţi clerici şi cercetători. Teologul protestant John Calvin spunea: "Dacă toate bucăţile pe care am putea să le strângem (de la acele biserici, n.r.) ar fi adunate într-un singur loc, ar forma o grămadă mare cât o corabie". (libertatea.ro)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu