sâmbătă, 23 august 2014

agricultura arhaica


 România a ajuns în 2014 la inflaţie şi dobânzi de nivel occidental, dar stagnează de 30 de ani la cel mai important indicator al dezvoltării: populaţia ocupată în agricultură, informeaza ZF.
 De trei decenii încoace, aproape unu din trei locuitori apţi de muncă este încadrat în categoria „populaţie ocupată în agricultură“, iar cei mai mulţi dintre cei 2,6 milioane de români care poartă această titulatură în statistici duc un trai la limita sărăciei.
 Situaţia din România este similară cu cea din state precum Ecuador, Guate­ma­la, Kazahstan sau Filipine. În timp ce mai toate ţările europene s-au dezvoltat prin industrializare şi apoi prin crearea de locuri de muncă în servicii, România rămâne la stadiul de o treime din populaţie ocu­pată în agricultură, sector care aduce doar 6% din PIB. În Ungaria, doar 5% dintre angajaţi au activităţi agricole, în Polonia 12,6%, iar în Ucraina  17,2%.
 Iar productivitatea scăzută a acestui sector este dată  de raportul dintre contribuţia mică la PIB prin comparaţie cu nu­mărul mare de persoane ocu­pate în agricultură: 29% din populaţia ocupată din România produce 6% din PIB.
 „Marea problemă este că majoritatea populaţiei ocupate în agricultură nu lucrează în agricultura capitalistă, profitabilă, ci în cea de subzistenţă. În ultimele decenii, dinamica dezvoltării urbane a fost lentă, incapabilă să se dezvolte. Până când oraşul nu îşi revine, ţara nu va ieşi din să­răcie. Lipsa locurilor de muncă din ora­şe, precum şi a slujbelor cu activităţi neagricole din sate a făcut ca procentul popu­la­ţi­ei din agricultura de subzistenţă să în­ghe­ţe la 29%“, a explicat profesorul Du­mi­tru Sandu de la Facultatea de Sociologie.
 În anul 1950, forţa de muncă din economie era ocupată în proporţie de 74% cu activităţi agricole, iar pro­porţia a scăzut semnificativ odată cu politica de industrializare forţată şi accelerată a României de după cel de-al Doilea Război Mondial şi care a mutat o parte din forţa de muncă către centrele in­dus­triale.  Astfel, în 1980 s-a ajuns la o pon­dere de 29% a populaţiei ocupate în agri­cultură din total, iar la Revoluţia din 1989 scăzuse chiar la 28%. Lipsa investi­ţiilor şi perioada de dezindustrializare din ultimii 20 de ani a făcut  ca acest procent să îngheţe la valoarea de 29%, în ciuda migraţiei masive a populaţiei în străinătate şi a faptului că economia României s-a modernizat după intrarea multinaţionalelor pe piaţă.( sursa: zf.ro)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu